Indiferența ucide!

Am fost un prost când am crezut în vorbele ei. Da, recunosc că am greșit când am crezut în ea. Am crezut că merită mai mult și nu mi-a fost teamă să lupt, dar azi realizez că mi-am pierdut prea mulți ani din viață ca să alerg dupa o himera. Nu știu de ce uneori îmi este dor de ea, nu înteleg de ce o parte din mine încă vrea să o creadă, încă vrea sa o vadă în fiecare dimineață!

A fost o perioadă în viața mea când eram foarte confuz. Am crezut că nu mai știu ce înseamnă dragostea și m-am ascuns în spatele cuvintelor doar ca să o păstrez vie în sufletul meu, chiar dacă ea a disparut de mult din viața mea. M-am ascuns în fiecare zâmbet pus pe chipul meu trist și am petrecut nopți la rând să răspund la întrebari fară rost, totuși azi îmi aduc aminte doar de clipele frumoase petrecute alături de ea pe malul mării.

La început am crezut că o urăsc, dar cu fiecare zi pe care am petrecut-o alături de o altă ființă draga, am inteles că de fapt opusul dragostei nu e ura, e doar indiferența. Și da, am învățat să fiu indiferent pentru că doar așa am putut să merg mai departe. Chiar dacă uneori recitesc sutele de e-mail-uri primite de la ea, chiar dacă uneori, când aud la radio o piesă mă apucă dorul de ea, tot ce mai pot spune e că indiferența ucide! Ucide acel sentiment sublim numit dragoste! Ucide fiecare gând bun din mintea noastră, iar oricât de grea sau ușoară pare acea luptă cu noi, nu contează dacă câștigăm sau suntem învinși. Tot ce contează e că am luptat și am încercat să devenim mai buni!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *