Pana acum nu prea m-a interesat toata filosofia care are loc la o nunta, scopul ei sau traditiile care se respecta in timpul unei nunti. Azi sunt atat de plictisit incat sunt dispus sa analizez putin tot “procedeul” denumit sistematic “nunta”.
In unele locuri, joia se face “beteala”… adica se pune o masa mare, se aduna oameni, se arunca cu bani si se impodobeste un brad idiot. Defapt, bradul nu se impodobeste, bradul se “kitschuieste“. Scopul principal: dai bani sa-ti bati joc de un brad amarat…
In weekend incepe adevarata nunta:
La prima ora se aduna persoanele mai apropiate mirilor si se merge in grup la primarie unde primarul tre’ sa-si zica cuvintele, mirii sa aprobe, se fac actele si alte balbaieli legale. Bineinteles, la final se impart daruri de nunta care in general costau in chestii utile prin casa. (Asta este cam singura parte care ar trebui considerata “nunta”winking
Ceva mai tarziu, chiar inainte de biserica, mirele trebuie barbierit cu un satar, o secure sau orice barda care nu seamana cu un aparat de ras. Dupa ce mirele este barbierit cu ciobul, acesta trebuie sa plateasca gras barbierul pentru ca i-a facut bine coifura de pe fata si se duce la mireasa. Miresei i se rupe turta (habar nu am ce semnificatie are chestia asta) si i se pune voalul dupa care se pleaca la biserica.
La biserica se face ritualul sfant impus de prietenul imaginar, totul ca la carte, nimic iesit din comun. Aici chiar nu am nimic de comentat.
Dupa biserica urmeaza sedinta foto care tine o gramada dar macar are un motiv…
Ultima parte (si cea mai tampita) este petrecerea in sine organizata de miri care defapt nu e o petrecere… e un fel de discoteca in care cineva plateste tot ceea ce consuma si mai lasa si bacsis. Petrecerea asta e pe principiul “cu cat mai mult cu cat mai bine”.
Exista persoane pe care mirii nici nu le cunosc dar sunt prezente la nunta lor… Daca meniul costa X ron, fiecare persoana trebuie sa dea X+Y ron ca daca nu, e scartar. Tot aici se petrece si o intrecere vestimentara. Se presupune ca la o petrecere ar trebui sa porti ceva lejer, comod… ciudat, aici toti barbatii sunt in costum iar femeile in rochii cat mai impopotonate si pe tocuri cat mai inalte.
Spre finalul petrecerii mai exista cateva traditii care se respecta dar nu pot sa le spun deoarece niciodata nu am asistat la ele intr-o stare de perfecta luciditate.
Dupa terminarea petrecerii se scot plicurile iar mirii incep sa le verifice in parte si sa faca calculele de profit. Bineinteles totul e ceva la modu: “Xulescu a dat X lei…. Foarte binee! Tovarasul meu Y a dat doar Y lei … ce scartar e si asta, las’ ca il tin minte!”. Imediat dupa terminarea calculelor, mirii se gandesc ori la ce masina isi vor lua, ori cum sa isi mobileze casa in ton cu cadourile de la cununia civila, ori prin ce tari se vor plimba, ori unde s-ar putea muta.
Per total, eu vad nunta ca pe o adunare de fonduri de la cunoscuti facuta printr-un tambalau generat de aglomeratie si traditii. Inca vreau sa vad si eu nunta aia in care sa nu se urmareasca profitul!
Atentie, la nunta mea o sa pun taxa la intrarea in primarie, biserica si local